marți, 13 ianuarie 2015

Uscarea si curatarea pielicelelor de iepure

- 2 comentarii

CURATAREA PIELII

Daca dupa jupuire pe piele a mai ramas un strat de grasime acesta se va indeparta, altfel pielea nu va putea fi prelucrata pentru conservare.

 

1. Grasimea se va curata cu ajutorul foarfecelor curbe, apoi se va razui cu cutitul.

2. Pielea animalelor mici va fi presarata dupa cura tare, cu amidon, care va absorbi resturile de grasime.

3. Daca pielea nu se prelucreaza imediat, dupa cura tarea grasimii va trebui intoarsa cu parul in interior si presarata cu un amestec de sare si alaun dupa formula:

- clorura de sodiu l 000 g

- sulfat dublu de aluminiu si potasiu ......400 g

Se freaca bine pe partea jupuita, se intoarce cu parul in afara, se face sul si se leaga cu s 12212s1813m foara, tinind-o astfel trei zile.in ziua a patra se desface sulul, se scutura bine de sare si alaun si se atirna intr-un loc intu necos si uscat.

Pieile de animale mici care nu se prelu creaza imediat, trebuie tinute la sare 2-3 zile, sara murindu-le zilnic. In acest scop se freaca bine cu sare zonele cu indoituri, cu buzunare etc. altfel mai tirziu parul se va smulge si pielea se va deteriora.

4. Pieile uscate pastrate nelucrate mai mult timp, trebuie reconditionate pentru prelucrare.

RECONDITIONAREA PIEILOR

Dupa tratarea cu sare si alaun, pieile conservate vor fi cufundate 10-12 minute in urmatoarea solutie:

Apa l 000 cm3 sare de bucatarie 50 g

1. Se lasa in solutie pina se inmoaie bine, apoi se scot si se scurg.

2. Dupa ce pielea s-a scurs bine, fara a fi lasata sa se usuce, se seruieste.

SERUIREA SAU CIRNOSIREA PIEILOR

Seruirea sau cirnosirea pieilor consta din cura tarea buna a partii fara par pentru:

a) conservarea pe o durata cit mai lunga;

b) pastrarea elasticitatii;

c) asigurarea rezistentei in operatiie ulterioare.

Seruirea se executa fie pe o coasa fixa sau mane vrata cu mina, fie cu ajutorul unui cutit.

l. In seruirea pe coasa fixa coasa este fixata intr-o capra speciala de lemn. Pielea este trasa cu atentie pe taisul coasei manevrind-o paralel cu coasa astfel incit sa rada tot tesutul conjunctiv subcutanat.

2. In seruirea cu coasa manevrata manual, pielea este intinsa cu partea acoperita de par pe o scindura neteda sau cu suprafata usor convexa. Scindura este sprijinita cu un capat pe pamint si cu celalalt pe o capra sau pe un scaun la inaltimea coapselor opera torului, care, stind cu fata spre capra sau scaun va manevra coasa cu taisul orientat spre capatul scindurii sprijinit pe pamint, tinind-o paralel cu suprafata de curatat. Manevrind coasa inainte si inapoi vom indeparta tot tesutul conjunctiv si o parte din derm, pielea devenind elastica si destul de subtire ca sa fie maleabila.

3.Seruirea cu cutitul se practica tot pe scindura, solicitind un efort proportional cu marimea pielii de prelucrat.

Dupa seruire pielea se introduce timp de 10 ore in solutie de piclaj. Pieile care n-au fost seruite imediat dupa jupuire, se presara cu sare fina de bucatarie, apoi se intorc cu parul inafara si se tin astfel 24-48 ore; apoi pieile groase si vechi se fatuiesc.

4.Fatuirea este o noua operatie de seruire care urmareste indepartarea tesutului hipodermic inmuiat intre timp.

Operatia se face dupa aceleasi reguli ca si prima seruire, dupa care pielea se introduce in solutia de piclaj.

mai multe detalii pe http://www.scritub.com



[Citeşte mai mult...]

luni, 5 mai 2014

Despre uriașul francez

- 1 comentarii
Cea mai performantă rasă de iepuri realizată în Franța


După mai mulți ani de cercetări și încrucișări, cercetători francezi se pot lăuda cu cea mai mare și mai performantă rasă de iepuri din toate timpurile. După doar 6 luni, un iepure din rasa "uriasul Francez" va putea ajunge și la 30 de kg, acesta fiind principalul beneficiu.
Cei de la institul francez de cercetare spun că în decursul a doi ani vom putea cumpăra prima familie de iepuri de pe piață. Uriasul Francez așa cum îi zic cei ce au stabilit bazele rasei, prezintă o rezistență sporită la boli cât și o dezvoltare rapidă.
Si asta nu este tot, cercetătorii francezi vor să ducă performanțele la extrem.

Caracteristici specifice:

Capul este rotund, mare, lung de 14-16 cm, cu profilul aproape drept, având o curbură între ochi și nas ; are ochi expresivi, strălucitori ; urechile sunt de lungime mare (20-22 cm), purtate în sus ,drepte,îin formă de "V" și au vârfurile rotunde.

 Gâtul este scurt, gros, musculos și leaga bine capul de trunchi, la femela având o mica "salbă".

Trunchiul este cilindric, îndesat, plin de carne, cu pieptul adânc,, linia spinării dreaptă și largă, trenul posterior lat, dezvoltat armonios, rotund, musculos.

 Picioarele puternice, cu unghii albe sau roz.

 Coada de lungime mijlocie, dreaptă, bine îmblănită.

 Culoarea blanei diferă de la alb la maro.
[Citeşte mai mult...]

miercuri, 23 aprilie 2014

Uriașul Belgian

- 2 comentarii
Uriașul Belgian

În jurul anului 1825, crescătorii belgieni lucrau la o nouă "specie" de iepure, mult mai mare și mai bine dezvoltată care s-a impus în toată lumea. Totul a pornit undeva în districtul Gand din provincia belgiana Flandra.
Rasa a fost preluată și din nou prin selecție, factori de mediu, încrucișări și nu în ultimul rând din dornița crescătorilor din diferite țări de a creea noi soiuri, s-au fixat caracterele dorite și așa au apărut o serie de denumiri, precum Uriașul German, Uriașul Maghiar.
O caracteristică convenabilă este dezvoltarea rapidă a tineretului, care în a III-a lună pot atinge greutăți ce trec de 3 kg, fapt ce permite crearea liniilor de masculi pentru încrucisările industriale. Greutatea medie adulților este de 7-8 kg, dar sunt exemplare ce ajung și la 12 kg. Femelele sunt apte de reproducție la 8 luni (după această vârsta se pot îngrăsa și deveni sterile), iar masculii la 9 luni. Prolificitatea medie este de 8-10 pui la fătare.


Caracteristici speciale:

- partea craniană este bine dezvoltată, ochii mici, de culoare brună la iepurii de culoare închisă și roz la cei de culoare deschisă;
- urechile sunt lungi (20-22 cm), cu vărfurile rotunjite, mobile și ținute în formă de V;
- gătul este relativ gros, salba aproape inexistentă la masculi; la female, salba este ușor dezvoltată, întinzându-se pe membrele anterioare;
- corpul este cilindric, cu pietul și crupa largă, linia spinării dreaptă sau puțin lăsată și bine dezvoltată;
- membrele sunt musculoase, puternice, unghiile brun-negricioase sau albe (de culoarea părului de pe trunchi);
- culoarea blănii poate ajunge de la albă până la negru trecând prin maro și cenușiu.
[Citeşte mai mult...]

duminică, 9 martie 2014

Hrănitoare pentru iepuri confecţionate

- 6 comentarii
Până să mă documentez pe internet, le dădeam mâncare în diferite vase improvizate. Pierdeam foarte multă mâncare și timp.
Văzusem pe net poze dintr-o fermă de iepuri pusă la punct din toate punctele de vedere. M-au impresionat sistemele de hrană și apă. Binențeles că nu am vrut niciodată un sistem complex, ci unul care să îmi ușureze munca și să îmi reducă cheltuielile, doar asta căutăm toți. Așa că dacă vrei să faci ceva cu adevărat profitabil pentru tine, pune-ți la punct un sistem de hrană. (pe lângă cel de apă și curătâțenie - mai multe detalii la adăpători și la cum să constriești cușca perfectă)


De ce să realizăm hrănitori speciale?


- hrănirea se face mult mai ușor (pierderile sunt aproape nule)
- curățenia este mult mai rapidă
- nu riscăm îmbolnăvirea urecheaților
- nu contaminăm mâncarea (este închisă)
- rețeta de hrană pentru îngrăsarea rapida a iepurilor - link


Cum să construiești o hrănitoate homemade. Pozele nu îmi aparțin, sunt culese de pe internet, dar ideea contează.









[Citeşte mai mult...]

marți, 4 martie 2014

Rănile picioarelor la iepuri de casă

- 2 comentarii
Îmbolnăvirea urecheaților într-o crescătorie mare este aproape inevitabilă. S-a constatat o sporire a cazurilor de inflamații ale pieli picioarelor la iepurii de talie mare.
Tocmai de aceea trebuie să ținem cont de condițiile în care sunt crescute animalele. Principala cauză este cușca prost concepută.
Cele mai întâlnite probleme sunt :
- podelele aspre și crăpate,
- podelele din metal prea ascuțite sau prea subțiri,
- rumegușul sau paiele din cușcă mereu umede.


  Acestea duc la înmuierea și la rănirea pielii având drept urmare inflamații bacteriene purulente. Și resturile de nutrețuri rămase favorizează apariție rănilor picioarelor.
 Pe partea inferioară a picioarelor din spate apar răni. De obicei iepurii bolnavi evită mișcările, sunt mai puturoși și putem observa mici pete de sânge.

 ANIMALELE BOLNAVE TREBUIE INTREȚINUTE PE UN STRAT DE PAIE CURAT ȘI MOALE.

  Inflamația rănilor este tratată în mod repetat cu un sprey terapeutic (exemplu: Neocaf Sprey) sau cu unguente antibiotice (exemplu: Mibazon) până la vindecare.

  Intreținerea defectuoasă, canturile ascuțite sau crăpăturile din podea trebuie înlăturate.

  Rosturile din grilaj trebuie să aibă intervale corespunzătoare și o grosime adecvată a barelor.

  Compoziția hranei trebuie să fie suplimentată cu un adaos de vitamina A și să conțină suficiente proteine.

  Fiindcă rănile picioarelor au drept cauză aproape întotdeauna deficiente de întreținere și de hrănire, apariția acestor boli poate fi impiedicată printr-o întreținere optimă.

  Deoarece sunt greu de tratat, trebuie ținuti în permanență pe un strat de paie pentru a se evita pododermatita.
Unii crescători îi țin pe un strat de rumegus și deasupra paie.
[Citeşte mai mult...]

Fonduri europene pentru ferma de iepuri

- 8 comentarii
Să nu mă lungesc la infinit nu voi dezvălui nicio metodă de obținere a Fondurilor Europene pentru o ferma de iepuri. Voi exemplifica anume lucruri necesare.
După părerea mea este cam așa:
- ori ai bani și obții fondurile europene ușor
- ori ești prea bun în ceea ce faci și ști cu ce se mănâncă
- ori ești mult prea norocos


Fondurile Europene nu se obțin bătând din palme sau știu eu cum. Ai nevoie de o afacere bine pusă la punct din toate punctele de vedere. Și cum nicunul dintre noi nu este pregătit pentru așa ceva, va trebui să plătim pe cineva, adică avem nevoie de bani. Și mai mult de atât învestiția inițială tot trebuie să o suporți tu. Asa că după părerea mea apucă-te de treabă (dacă ai bani, sau dacă ai plăcerea și timpul necesar) și după ce toate merg așa cum trebuie poți să te gândești și la niște fonduri europene.
Marea majoritatea dintre voi se gândesc la investiți de zeci de mii de euro. După părerea mea poți începe un mini bussines și cu o singură familie de iepuri. Eu am primit cadou prima mea pereche de iepuri, după care a devenit o pasiune.
Cel mai bine este să începi cu o pereche sau cu cel mult o familie, atunci când nu dispui de mulți bani sau nu vrei să îi riști. În primul rând trebuie să îți placă, să ai și puțină stofă de vânzător.

Și cum se zice din popor "se înmulțesc ca iepurii" deja din primul an poți să ai 50 de iepuri pe puțin de la o singură familie. Încercă să vinzi în propriul oraș, pe internet, să te documentezi să mergi la tărgurile speciale.
Afacerea vine ușor și în timp, dar va fi una durabilă, deoarece înveți din mers. Fondurile Europene vor veni ca și o mică investiție, "șutul în fund".
Așa că dragii mei nu vă gîndiți că puteți face afaceri cu un capital zero și accesa Fonduri Europene pentru afaceri cu iepuri.
[Citeşte mai mult...]

sâmbătă, 1 martie 2014

Bonitarea iepurilor

- 0 comentarii
Sunt constituie operațiunea de apreciere multilaterală și cât mai completă a iepurilor. Se face de mai multe ori în timpul anului: prima dată la înțărcarea tineretului, apoi la vârsta de 4 luni și la vârsta de reproducție. Pentru iepurii adulți, bonitarea se face de obicei toamna, când crescătorul este pus în situația de a face o ultimă clasare a efectivelor, în vederea completării și reținerii în crescătorie a mătcii pentru anul viitor și valorificării producției respective.

Bonitarea se bazează pe sănătatea și starea de întreținere a iepurilor, urmărindu-se în special clasarea efectivelor după însușirile de calitate ale tipului respectiv de producție:
- la iepurii pentru came: după conformație, dezvoltarea regiunilor corporate și după greutatea vie (spor de creștere);
- la iepurii pentru reproducție: după origine, exterior, prolificitate, producție și descendenți;
- la iepurii pentru blană: după culoarea și desimea blanei;
- la iepurii pentru păr (lână): după gradul de acoperire a corpului cu lână, cantitatea de fire lungi și scurte și calitatea lânii.

La femele se urmăreste în plus instinctul matern și producția de lapte, care se apreciază după numarul iepurașilor înțărcați la doua din cele mai numeroase fătări din cursul anului (media trebuie sa fie de cel puțin 6 bucăți).
Bonitarea se face după metoda punctelor, apreciindu-se iepurii după exteriorul rasei respective sau al tipului de producție, conform datelor de mai jos:
Il-a (70—80 puncte) si a Ill-a (60—70 puncte).
În urma bonitării se formează nucleul de reproducere, grupa de producție și reforma. Completarea efectivului matca (de reproducție) se face anual, în proporție de 30%, cu tineret de înlocuire ales de la cele mai bune femele și în special din fătările de primavară. Tineretul ales în lotul de reproducție trebuie sa fie complet sănătos, bine întreținut și să aibă greutatea vie prevăzută în standardul raselor respective din taita de origine.
[Citeşte mai mult...]

Lista mea de bloguri

 
Copyright © . Cresterea iepurilor, afaceri cu iepuri - Posts · Comments
Theme Template by .