Coccidioza la iepuri - cauze, simptome, tratament

După cum spuneam şi în articolele anterioare prevenirea este cea mai bună soluţie împotriva îmbolnăvirii.
Coccidioza este o boală benigma care afectează şi distruge mucoasele intestinale, principali răspunzători de apariţia bolii fiind diverşi coccidili.
Coccidili sunt paraziţi uniceluari ce au o răspândire foarte mare la toate rasele de iepuri, trăiesc în canalul intestinal, există şapte feluri de coccidili, doar un singur fel îl găsim în ficat şi în canaliculii biliari.
Un iepure poate trăi sănătos toată viaţa lui, fără ca boala să apară (deşi agentul etiologic există în corpul său).

Cauze ale coccidiozei la iepuri

- suprapopulare în crescătorii
- aşternut umed (menţionam în articolul de cuşti, podeaua să nu fie compactă - detalii aici)
- lipsa ventilaţiei în adăposturile închise
- hrănirea necorespunzătoare
- zgomote puternice
- temperaturi de peste 22 grade
- curenţi de aer
- lipsa curăţeniei, suprapopularea cu dejecţii

Simptome ale coccidiozei la iepuri

Principalele victime ale bolii sunt iepurii tineri.

Semnele evidente ale infestării cu coccidioza sunt tulburările digestive: stomac balonat, diaree cu mucozităţi şi uneori constipaţie, îşi pierd pofta de mancare, devenind scheletici.

Formele acută și cronică, se caracterizează prin tristețe, balonare, inapetență, diaree apoasă cu strii de sânge, slăbire exagerată, deshidratare, sete exagerată, scrâșnet din dinți, păr zburlit, miros caracteristic al fecalelor. Apariția unora din aceste simptome trebuie să ridice un semn de întrebare pentru oricare crescător, care va trebui să examineze cu atenție iepurele sau iepurii respectivi, iar prima măsură care se impune este separarea de restul efectivului și începerea unui tratament curativ cât se poate de repede.

Tratament pentru coccidioza la iepuri

În primul rând trebuie efectuată o cercetare parazitologica de laborator a excrementelor, pentru a fi evidentiaţi oochistii coccidilor.

Voi aminti câteva produse anticoccidiene folosite pentru prevenirea și tratarea coccidiozei la iepuri . Sulfaccocirom, o soluție buvabilă care trebuie asociată cu vitamina K3, pentru a reduce efectele adverse. La fel, Coccistop S asociat cu vitamina K3, Sulfadiarom, Baycox .

Amprolium 25 %,  prezintă avantajul că are o schemă de tratament simplă, timp de 5-7 zile, și apoi continuare cu doze mici. Un alt produs este Sulfadimidin, care are un spectru mai larg de acțiune, și care se pretează dacă la tineretul cunicol este sesizată și un alt tip de vulnerabilitate, pe baza unor simpome sesizabile. De asemeni, Gelliprim Oralle, cu o acțiune nu numai pentru coccidioză, ci și pentru alte afecțiun.

Efectele coccidiozei asupra organelor interne

Efectele coccidiozei asupra organelor interne

[Citeşte mai mult...]

Toxoplasmoza la iepuri

Toxoplasmoza gondii este un protozor parazit intracelular care poate fi găsit în foarte multe specii de animale. Gazda principală este pisica, parazitul poate exista şi pe gazde intermediare cum ar fi iepurele şi omule. Boala este transmisă de râme, muşte şi gandacii de bucatarie.


Boala poate fi supraacută, acută sau cronică. Boala atacă toate organele interne.

Simptome ale Toxoplasmozei la iepuri

Doua dintre simptomele vizibile sunt : indiferenţa şi scurgeri de sânge la nas.

Sursa principală fiind pisica. La om boala nu este atât de puternică şi trece foarte usor. Mare grijă la femeile însărcinate, pot duce la malformaţii.

Tratament ale Toxoplasmozei la iepuri

Apariţia bolii poate fi prevenită prin îndepărtarea pisicilor din crescătorie ţi prin montarea de plasă de sârmă cu ochiuri mici la ferestrele adăposturilor de iepuri (pentru a restricţiona accesul muştelor).

[Citeşte mai mult...]

Hemoragia Septica sau Pasteureloza la iepuri

O boală foarte periculoasă este şi Pasteureloza sau Hemoragia Septică, este provocată de germeni din genul Pasteurella.
Este produsă de un cocobacil de dimensiune redusă, gram negativ, nesporulat fiind un comensal al tractului respirator superior. Poate ataca toate speciile de animale chiar si omul!!!!

Cauze ale Hemoragiei Septice la iepuri

Există mai mulţi factori ai bolii, vârsta, specia, condiţiile de mediu, infecţiile recurente.

Simptome ale Hemoragiei Septice la iepuri

Cele mai frecvente simptome sunt cele respiratorii: tuse, strănut, raluri, lăcrimare, sinuzită şi depresie.
Boala poate evolua sub formă supraacută, acută şi cronică.
Iepurii pot să moară şi în 24 de ore.

În forma supraacută apare hipertermia (42 grade Celsius).
În forma acută, pe langă semnele descrise mai sus apar şi tulburari respiratorii: dispnee, jetaj, strănut, raluri şi matitate pulmonară. Animalele mor în 6 zile.
Forma cronică apare cel mai frecvent la adulţi.
In localizarea nazala (coriza) apare prurit nazal, stranut, jetaj bilateral purulent, dispnee si conjunctivite mucopurulente si cheratite, uneori pleuropneumonie.
 În localizarea nazală (coriza) apare prurit nazal, strănut, jetaj bilateral purulent, dispnee şi conjunctivite mucopurulente şi cheratite, uneori pleuropneumonie.
Animalele pot trăii şi luni de zile deoarece boala are o evoluţie lentă.

Tratamente al Hemoragiei Septice la iepuri

Animalel infectate trebuie eutanasiate şi incinerate. 
Toate celelalte animale din aceeaşi crescătorie vor fi sacrificate. (pot fi consumate doar dupa un control sanitar - veterinar )

[Citeşte mai mult...]

Hipercalcemia si Avitaminoza la Iepuri

Excesul de calciu poate provoca Hipercalcemia

Simptome ale Hipercalcemiei la iepuri

Forma naturală a corpului se schimbă treptat, se mişcă foarte greu şi rigid.

Prevenirea Hipercalcemiei la iepuri

Pentru a preveni acestă maladie încercaţi să nu exageraţi cu plantele bogate în calciu.
Aceste plante sunt lucerna şi orzul.

Lipsa vitaminei A în dieta iepurilor duce la Avitaminoza

Simptome ale Aviteminozei la iepuri

Boala este caracterizată prin pierderea excesivă a parului.

Prevenirea Aviteminozei la iepuri

Pentru a putea preveni această maladie adăugând în dieta iepurilor plante  bogate în vitamina A.
Cele mai bune sunt sfecla roşie şi morcovul.

[Citeşte mai mult...]

Osteoporoza si Rahitismul la iepuri

Osteoporoza şi Rahitismul sunt maladii ale oaselor.

Descompunearea progresivă a oaselor este cunoscută sub denumirea de osteoporoză.
Oasele au un aspect buretos, devin foarte fragile şi pot apărea foarte uşor fracturi ale membrelor.

Oasele malformate şi membrele strambe se datorează Rahitismului.


Principalul factor este hranirea necorespunzatoare. Lipsa vitaminei D, hrana săracă în calciu, lipsa soarelui.
Pentru a preveni aceste boli destul de grave asiguraţi-vă că îi hraniţi corespunzator.
Lucerna şi orzul sunt perfecte.

[Citeşte mai mult...]

Mixomatoza iepurilor

Mixomatoza este o boală provocată de un virus care atacă numai iepurii, atât cei domestici cât şi populaţia de iepuri sălbatici, atât prin contact direct (mucoasă, piele , cale digestivă) cât şi indirect (prin inţepăturile insectelor hematofage: tânţar , purici s.a.).

 

 

Simptome ale mixomatozei la iepuri:

Diferă în funcţie de forma bolii (acută sau cronică) şi de tulpina virusului care a produs infecţia. În formele acute se observă inflamarea mucoasei conjunctivale (poate fi confundată într-o primă fază cu o conjunctivită clasică), a pleoapelor (blefaro-conjunctivită) şi a regiunii perianale şi genitale, scurgeri oculare apoase. 

Ulterior apar acumulări de lichid în ţesuturile moi ale corpului cu inflamarea şi creşterea în volum a urechilor (care devin căzute, grele), cap (care devine umflat, aşa numitul “cap de leu”), pleoapelor (dând aspect somnoros mimicii iepurelui).
 
Conjunctivita se agravează ducând la orbire, iepurii slăbesc rapid, deşi pofta de mâncare se pastrează. Pe tot corpul apar noduli de dimensiuni variabile (aproape de mărimea unei nuci) numite mixoame. Iepurele va avea febră şi scurgeri nazale. 90% din bolnavi mor în urmatoarele 7-10 zile. Cei care rezistă infecţiei trec în forma cronică a bolii.
 
În această fază iepurii prezintă secreţii oculare vâscoase, respiraţie îngreunată şi mixoame organizate în special în zona capului şi bazei urechilor. În urmatoarele 30 de zile indivizii infectaţi pot transmite boala mai departe. Exemplarele trecute prin boala dezvoltă imunitate şi nu vor mai fi afectaţi pe viitor.

Tratament ale mixomatozei la iepuri:

 - nu există tratament

- iepurele trebuie eutanasiat pentru a nu împrăştia boala

- cel mai bun tratament este prevenirea (vaccinarea)

[Citeşte mai mult...]

Diareea la Iepuri

Diareea la iepurii de casă este cauzată în general de hrănirea nepotrivită.

Diareea la iepuri este o inflamare a intestinelor, având cauze extrem de variate. În intestinul iepurilor există un ecosistem extrem de fragil, format dintr-o flora microbiana buna rezidentă permanent la acest nivel si o altă floră formată din elemente de natură patogenă compusă din viruşi, bacterii sau paraziţi.

Acţiunea acestor elemente patogene la nivelul mucoasei este temperată de sistemul de apărare local. Când mecanismele locale defensive se dezechilibrează, fie din cauza măririi acţiunii elementelor patogene de natură bacteriană, virală ori parazitară, fie din cauza acţiunii unor factori exteriori ( de exemplu alimente alterate) se instalează o inflamaţie la nivelul intestinului care se exprimă clinic prin diaree.
Diareea afectează toate rasele de iepuri şi toate categoriile de vârstă, în toate anotimpurile.

Cauze ale diareei la iepuri:

Alţi factori favorizatori sunt furajele întarite, iar toamna este bogată în astfel de furaje (de exemplu : fânuri învechite).
Toamnele ploioase predispun de asemenea furajele la mucegăire, iar mucegăiurile sunt, de asemenea, factori care provoacă enteritele grave.
O altă cauză care poate determina apariţia diareei la iepuri este şi apa îngheţată de pe timpul iernii, în acele adăposturi aflate în aer liber. În lipsa apei proaspete, iepurele va linge gheaţa formată în adăpătoare, iar temperatura scăzută a acesteia va deregla echilibrul intestinal, în final provocând diaree la iepuri.

Simptome ale diareei la iepuri:

Primele simptome ale diareei la iepuri nu sunt greu de observat.

Fecalele au consistenţă diferită, de la moale la lichidă, au un miros puternic, iar culoarea diferă în funcţie de bacilul contractat şi de cât de avansată este boală. Animalele nu consumă furaje, nu au poftă de mâncare şi sunt deshidratate ( din cauza deselor descărcări diareice) . Uneori apare şi febra, alteori nu . Frecvent, diareea este insoţită şi de balonări mortale. Diareea la iepuri este mai usor de prevenit decât de combătut, fiind o boală gravă.

Tratament ale diareei la iepuri:

- fân şi seminţe
- ceai de mentă (la un litru de apă, un plic de ceai) + o pastiluţă de enteroguard pe zi
- frunze de salcâm
- cel mai bine dus la un doctor veterinar

[Citeşte mai mult...]

Bolile iepurilor

Intoxicațiile cu mucegaiuri si ciuperci, cu plante toxice sau otrăvitoare pot fi determinate de greselile făcute în hrănirea iepurilor, de prezența mucegaiurilor si a ciupercilor pe furaje, depozitate în condiții necorespunzătoare.
Aceste intoxicații se manifestă prin refuzul hranei, diaree, apatie, convulsii, balonare si moarte rapidă.

Tulburările digestive sunt determinate de furajele mucegăite, înghețate, sau prea sărate, iar simptomele sunt diaree, constipație, eliminarea unor excremente cu sânge si mucozități.


Avitaminozele micsorează rezistența sistemului imunitar, provoacă deficiențe în cresterea oaselor, tulburări de reproducție.

Bolile parazitare sunt: coccidioza intestinală, oxiuroza, cysticercoza, râia auriculară.
Coccidioza intestinală se manifestă cu diaree, slăbire, paralizie si moarte.
Oxiuroza si cysticercoza au ca simptome diareea si slăbirea progresivă, iar în cazul râiei, iepurii se scarpină, țin capul aplecat, scutură urechile. În cazul acestor boli, este foarte importantă profilaxia si dezinfecția periodică, iar tratamentele sunt specifice, individuale.
Amintim dintre bolile infecțioase, pe cele respiratorii, cum ar fi pasteureloza, coriza virală, mixomatoza, holera, sau enterita mucoidă, care pot afecta în mod specific aparatul respirator, însă prin aplicarea tehnologiei accelerate de crestere a iepurilor, cazurile sunt practic excluse.
De asemenea, cazurile de sterilitate, avorturi, sau de canibalism sunt evitate dacă fermierul aplică în mod corect elementele introduse în tehnologia accelerată.

[Citeşte mai mult...]