Hranirea corespunzatoare la iepuri

Furajele verzi

Sunt ierburi provenite de pe pajisti de buna calitate , amestecate cu lucerna si trifoi si  pot reprezenta cam 50 - 100 % din hrana iepurilor .
Furajele verzi nu se ofera proaspete, ci la o zi dupa ce au fost cosite ( acestea nu vor fi lasate la uscat la soare ci la umbra ).

In nici un caz insa , nu vom oferi ca hrana iepurilor furaje verzi , daca :

• sunt ude cu roua ;
• sunt prafuite ;
• sunt impurificate cu pamant ;
• contin plante posibil toxice .

De asemenea , nu vom recolta niciodata furaje verzi de pe terenuri fertilizate excesiv cu ingrasaminte azotate sau de pe terenuri unde s-a efectuat tratamente cu substante chimice (ex. pesticide ).

Fanurile de lucerna, trifoi si graminee

 Acestea sunt destul de bogate in substante nutritive si au calitatea de a asigura volum mare ratiei si suficienta celuloza pentru desfasurarea normala a digestiei.
Este preferabil sa utilizam mai mult fanul de trifoi , deoarece in cazul celui de lucerna iepurii au tendinta de a consuma doar frunzele, provocand o mare risipa.
Pentru iepurii adulti si chiar pentru tineret, fanurile pot constitui singura sursa de hrana pentru toata durata sezonului rece. In afara acestei perioade, fanurile pot avea o pondere in ratia zilnica de 40 - 50% 


                                        
Furajele grosiere

Furajele grosiere , paiele, vor fi introduse in hrana iepurilor doar pentru a corecta ingestia de substanta uscata si celuloza ( adica in cazul in care le-am oferit anterior prea multe furaje suculente cum ar fi ,de ex. sfecla furajera).
Paiele au un efect favorabil asupra starii de sanatate a efectivelor de iepuri in randul carora exista cazuri de enterita (diaree).
Tocmai de aceea administrarea furajelor de acest tip trebuie sa fie o masura de prevedere (de igiena alimentara) si nu doar un mod de a combate o boala digestiva aparuta deja.

Morcovul reprezinta nutretul preferat al iepurilor, datorita gustului sau placut si dulce.

Sfecla furajera

Poate fi administrata in cantitati moderate. Frunzele de sfecla furajera vor fi administrate iepurilor in cantitati foarte mici , intrucat contin oxalati (substante ce provoaca diaree si intoxicatii).


Grauntele de cereale

Grauntele (ovaz, grau, orz, secara, porumb) se pot administra intregi sau macinate.
In cazul macinarii utilizarea lor digestiva va creste. 
Tarata (care este un produs secundar al macinarii grauntelor) poate fi folosita numai in cantitati mici , deoarece are efect laxativ.

 


Boabele de soia si mazare

Pot fi utilizate doar in cazul iepurilor adulti (maxim 20 %) din portia zilnica. Pot fi oferite ca atare sau dupa tratarea lor termica (fierbere).

HRANIREA  IEPURILOR  IN CRESCATORIILE  INTENSIVE

 In cadrul fermelor specializate in cunicultura , exista cerinta intensificarii proceselor de crestere. In ferme vor fi utilizate tehnologii de preparare a furajelor care sa permita o productivitate ridicata. Cel mai performant sistem de preparare din acest punct de vedere este granularea (este vorba de compactarea mecanica a sortimentelor furajere maruntite).

 
Prin granularea furajelor se obtin cateva avantaje majore :

• timpul de conservare a furajelor creste;
• temperatura din timpul compactarii imbunatateste starea sanitara a furajelor;
• creste digestibilitatea si randamentul de valorificare al hranei;
• se evita consumul preferential al furajelor (iepurii nu mai pot alege);
• se previne aparitia unor afectiuni a cailor respiratorii .

Iepurii tineri hraniti astfel realizeaza 1 kg de spor in greutate pentru fiecare 2,5 - 3,5 kg de nutret granulat.
 

[Citeşte mai mult...]

Esența metodei de crestere a iepurilor de casă

1. Nici iepurele, nici crescătorul nu inspiră aerul nociv de la dejecții, acest lucru a întărit forțele de protecție a organismului animalului contra bolilor, cu influență benefică asupra condițiilor de muncă în fermă.

2. Animalele au posibilitatea să consume hrana în ritmul lor firesc: până la 80 de ori în 24 ore, ceea ce duce la o economie însemnată de cereale.

3. Iepurii consumă apă după necesități, ceea ce contribuie la cresterea lor accelerată.

4. Curățirea semiautomată a pardoselii custilor scuteste crescătorul de necesitatea vizitării zilnice a fermei. Este creată posibilitatea de deservire conform graficului: 6 zile lucrătoare pe săptămână, iar a saptea zi, pentru odihnă. Sistemul semiautomat de curățare a exclus practic îmbolnăvirea de boli molipsitoare cum este coccidioza etc.

5. Lipsa bolilor scade necesitatea efectuării dezinfecțiilor, îmbunătățind substanțial calitatea cărnii, ieftinind-o, atrage economisirea vaccinurilor, a altor preparate medicale, chiar a serviciilor personalului veterinar.

6. Prelungirea perioadei de alăptare, aducerea acesteia la un termen optim, duc la îmbunătățirea asimilării furajului fibros, la întărirea imunității si fac blana iepurelui să devină: concurentă, prețioasă, frumoasă, rezistentă, cu calități de lecuire neasteptate.

7. Posibilitatea iepurelui de a evita căldura scăldându-se, majorează rentabilitatea, extinzându-se aria lor de crestere.

8. Existența cuibului încălzit extinde aria de folosire a metodei în zonele nordice si o face rentabilă pe tot parcursul anului.

Ferma se amplasează în aer liber si este formată din module de custi compartimentate stânga si dreapta.
Numărul lor depinde de situația concretă: dacă sunt puțini iepuri, se foloseste compartimentul din stânga, dacă nu avem unde întreține iepurii separați – folosim dreapta.

Suporturile acestor module sunt identice.
Fiecare pereche de module se acoperă cu un acoperis comun, care mai are si rolul de verigă de legătură si le transformă într-un minised deschis.

Deasupra acoperisului minisedurilor, se înalță țevile de evacuare a aerului viciat de la dejecții. Aceste țevi se vopsesc în culoare visiniu-închis.
Când adie puțin vântul deasupra minisedului, presiunea scade si prin țeavă, cu aceeasi viteză, se evacuează aerul viciat.
Aerul este atras prin pardoseala din scânduri în direcția de sus în jos.

În etajul de sus al modulului unde se află iepurii, aerul proaspăt este atras de aceeasi țeavă, prin plasa ferestrelor laterale se scurge urina, prin crăpăturile dintre scândurile pardoselii, se adună în recipientul protejat de pătrunderea aerului. Suprafața de evaporare se micsorează substanțial si în scurt timp se acoperă cu fecalele iepurelui. Acestea nu au miros si nu se scufundă.

Metoda aceasta dă posibilitatea de a economisi hrana, care se consumă mai puțin pentru un kilogram spor.
În timpul vieții, de la nastere până la sacrificare (greutatea de 4-6 kg), un iepure consumă numai 14 kg furaj combinat granulat si 7 kg de fân.
Iepurele poate consuma mai multe feluri de furaj combinat, (dar fără uree) de asemenea, fân sau iarbă.
Recomandate sunt: topinamburul, lucerna, cereale, sau amestecuri de ierburi.
Fânul sau iarba sunt necesare iepurelui pentru formarea bolului alimentar, de aceea nu trebuie tocate.
Se pot administra si rădăcinoase (numai să nu fie tratate contra rozătoarelor).
Hrănitoare pentru rădăcinoase puteți să construiți si singuri.

Se foloseste apa curată, chiar si de la robinet.
În sezonul rece al anului, apa trebuie încălzită cu o sursă de curent electric direct în adăpătoare.
Cel mai des, în acest scop se foloseste încălzitorul electric cu o putere de 0,5 (0,3) kw, care se conectează la rețeaua de 110v, când temperatura aerului este de –5°C si mai joasă, si la 70v, când temperatura este mai ridicată. Există o mulțime de dispozitive de încălzire a apei pentru custi.
De reținut faptul că iepurele nu trebuie să rămână fără apă nici un minut.
Fără apă, iepuroaica îsi pierde lactația, iar iepurasii nu vor mai creste în ritm accelerat.

Dejecțiile lipsite de miros cad într-un recipient pe fundul căruia se scurge si urina.
O dată pe săptămână, nu mai rar (odată la 7 zile vara si odată la 7 zile de dezgheț – iarna), crescătorul mătură de pe podea si din recipient dejecțiile solide.
Agentul patogen al coccidiozei - boala cea mai periculoasă a iepurilor, este eliminat prin dejecții.
La aer si la temperaturi de peste 0°C, în 7 zile devine patogen. În timpul iernii, coccidia nu dezvoltă forma patogenă si curățenie se face numai când sunt dezghețuri.
Este important să nu aducem singuri coccidia, de pildă, odată cu fânul, dacă intrăm în fânar fără să schimbăm încălțămintea.
Trebuie, de asemenea, evitată posibilitatea ca mustele să se aseze de pe dejecții pe hrana iepurelui.
Hrana iepurelui trebuie să fie uscată si nu umedă.
Dejecțiile trebuie stocate în rezervoare metalice închise, ceea ce exclude prezența mustelor.
Hrănirea cu colostru, foarte necesar puiului, mai târziu lapte, iar după a 20-a zi lapte îmbogățit cu fermenții organismului mamei, care sunt necesari pentru digestia hranei fibroase.
Acest lucru determină formarea imunității contra tuturor bolilor.
Iepurele crescut după metoda aceasta are o blană superioară calitativ celei de nurcă: este rezistentă si frumoasă; pentru mulți ani, părul nu cade.
Iepurii dintr-o fermă în care se aplică această metodă de crestere nu au afecțiuni respiratorii.

În stânga, desenul modulului de custi tip. Iepurii care nu pot să-si sape vizuină, la temperatura de +27°C încetează să mănânce, se culcă pe o parte si respirau foarte repede, accelerând inspirația până la temperatura de +33°C, după care mor. Iesirea din situație a fost găsită: scăldatul iepurilor.

[Citeşte mai mult...]