Mixomatoza este o boală provocată de un virus care atacă numai iepurii,
atât cei domestici cât şi populaţia de iepuri sălbatici, atât prin contact direct (mucoasă, piele , cale digestivă) cât şi
indirect (prin inţepăturile insectelor hematofage: tânţar , purici
s.a.).
Diferă în funcţie de forma bolii (acută sau cronică) şi de tulpina virusului care a produs infecţia. În formele acute se observă inflamarea mucoasei conjunctivale (poate fi confundată într-o primă fază cu o conjunctivită clasică), a pleoapelor (blefaro-conjunctivită) şi a regiunii perianale şi genitale, scurgeri oculare apoase.
Ulterior apar acumulări de lichid în ţesuturile moi ale corpului cu inflamarea şi creşterea în volum a urechilor (care devin căzute, grele), cap (care devine umflat, aşa numitul “cap de leu”), pleoapelor (dând aspect somnoros mimicii iepurelui).
Conjunctivita se agravează ducând la orbire, iepurii slăbesc rapid, deşi pofta de mâncare se pastrează. Pe tot corpul apar noduli de dimensiuni variabile (aproape de mărimea unei nuci) numite mixoame. Iepurele va avea febră şi scurgeri nazale. 90% din bolnavi mor în urmatoarele 7-10 zile. Cei care rezistă infecţiei trec în forma cronică a bolii.
În această fază iepurii prezintă secreţii oculare vâscoase, respiraţie îngreunată şi mixoame organizate în special în zona capului şi bazei urechilor. În urmatoarele 30 de zile indivizii infectaţi pot transmite boala mai departe. Exemplarele trecute prin boala dezvoltă imunitate şi nu vor mai fi afectaţi pe viitor.
Simptome ale mixomatozei la iepuri:
Diferă în funcţie de forma bolii (acută sau cronică) şi de tulpina virusului care a produs infecţia. În formele acute se observă inflamarea mucoasei conjunctivale (poate fi confundată într-o primă fază cu o conjunctivită clasică), a pleoapelor (blefaro-conjunctivită) şi a regiunii perianale şi genitale, scurgeri oculare apoase.
Ulterior apar acumulări de lichid în ţesuturile moi ale corpului cu inflamarea şi creşterea în volum a urechilor (care devin căzute, grele), cap (care devine umflat, aşa numitul “cap de leu”), pleoapelor (dând aspect somnoros mimicii iepurelui).
Conjunctivita se agravează ducând la orbire, iepurii slăbesc rapid, deşi pofta de mâncare se pastrează. Pe tot corpul apar noduli de dimensiuni variabile (aproape de mărimea unei nuci) numite mixoame. Iepurele va avea febră şi scurgeri nazale. 90% din bolnavi mor în urmatoarele 7-10 zile. Cei care rezistă infecţiei trec în forma cronică a bolii.
În această fază iepurii prezintă secreţii oculare vâscoase, respiraţie îngreunată şi mixoame organizate în special în zona capului şi bazei urechilor. În urmatoarele 30 de zile indivizii infectaţi pot transmite boala mai departe. Exemplarele trecute prin boala dezvoltă imunitate şi nu vor mai fi afectaţi pe viitor.
Tratament ale mixomatozei la iepuri:
- nu există tratament
- iepurele trebuie eutanasiat pentru a nu împrăştia boala
- cel mai bun tratament este prevenirea (vaccinarea)